article, documentary, magazine, publication, reportage

“Blow-up” on Arhitectura Magazine 2011, Bucharest, Romania

PUBLISHED ARTICLE

on

Arhitectura Magazine, issue no.2, “Culture of Detail“, Bucharest 2011


BLOW-UP

reportage, Ankara © Alexandru Crisan 2010

Blow-up

Redescoperirea unor elemente poate recompune istoria unei imaginii reîncadrând-o într-o categorie aparte. O imagine realizată cu prim planul evidențiat este posibil să devină ulterior, în urma identificării elementelor subtile, o imagine cu o altă poveste, de cele mai multe ori mult mai complexă.

Acesta este povestea lui Thomas Hemmings, (întruchipare scenică a fotografului londonez David Bailey) care redescoperă în cadrele capturate accidental detaliile care generează o nouă interpretare a subiectului fotografiat. Personajul lui Antonioni (Michelangelo Antonioni, Blowup, 1966) recompune un eveniment pe baza identificării elementelor descoperite ulterior la nivelul planului secund, estompând astfel importanța prim planului. Elementele planurilor adiacente recrează părți ale puzzle-ului care redefinește un eveniment cu impact major asupra vieții observatorului. Descoperirea ulterioară a cadrului inițial se constituie ca parte a demersului redescoperirii individuale, ca element cheie în evidențierea personalității fotografului. Acesta înregistrează imaginile și le re-interpretează în baza noilor informații. Detaliul de dincolo de noi, detaliul planului secund, este el însuși o poveste, o poveste a semnificațiilor alternative, a identificării elementelor reper la nivelul câmpului perceptibil.

Dincolo de planul principal, fundalul este deseori perceput sub forma unui panou de proiecție sau având rolul planului îndepartat care închide perspectiva. Atât în artă, fotografie, film, aceasta completare a imaginii de ansamblu devine o nuanțare a realității. Definit ca rezultat de cele mai multe ori neprogramat, detaliul care generează background-ul, stimulează recompunerea planului secundar prin valorificarea specificului arhitectural. Frecvent, în acestă recompunere, identificăm părți ale unui ansamblu în baza elementelor cognoscibile. Incursiunea în planurile secundare operează vizual încercând să determine coordonatele spațiale și temporale în baza cărora este completat planul principal.

Vechile orașe, unitare prin gradul de detaliere, erau caracterizate de un filigran al caracteristicilor, pe care noile aglomerări le sufocă. Proza, în mod curent, identifică specificul arhitectural în detalii, văzute dincolo de regulile de compoziție. Descrierile vorbesc despre “detaliul de dincolo de noi”, detaliul perceput întotdeauna ulterior. Orașele lui Italo Calvino (Orașele Invizibile, 1972), deși dintr-o lume fantastică, au numeroase corespondențe în fundalurile contemporane. Siluetele orizontale întrerupte de turnuri, alcătuirile labirintice a circulațiilor tip pasaj, fac trimitere către cadrele universale în care detaliul de arhitectură declanșează interpretări multiple. La concurență, stau orașele dominate de figurile umane, orașele “oamenilor urâți” cu forța prim planului care anuleză importanța oricarui fundal dar care vorbește despre oameni ca un detaliu semnificativ al arhitecturii.

Suntem tentați frecvent să ignorăm detaliile, declanșând abstractizarea realității care ne înconjoară. În acest context, conștientizarea proiecțiilor realității alternative, actualizarea planului secund, poate determina ulterior reacții care răstoarnă ordinea inițială. Acest caz, în care fundalul devine mai puternic decât prim planul prin intermediul detaliului, evidențiază un aspect care transcede problemele legate de scară, descriind arhitectura ca o sumă a întâmplărilor, a realităților multiple.

Blow-up

Rediscovering some elements can recompose the history of an image by rewriting it into a separate category. A picture taken with the foreground is likely to become, after identifying the subtle elements, a picture with another story, often more complex.

This is the story of Thomas Hemmings (London’s stage photographer David Bailey) who rediscovers accidentally the details that generate a new interpretation of the photographed subject. Antonioni’s character (Michelangelo Antonioni, Blowup, 1966) recompose an event based on the identification of the elements discovered later at the level of the second plan, thus diminishing the importance of the foreground. Elements of adjacent plans recreate parts of the puzzle that redefines an event with a major impact on Observer’s life. The subsequent discovery of the original frame is part of the individual rediscovery approach as a key element in highlighting the photographer’s personality. It records images and re-interprets them based on new information. The detail beyond us, the detail of the second plan, is itself a story, a story of alternative meanings, the identification of landmarks in the perceptible field.

Beyond the main plane, the background is often perceived as a projection panel or as the role of the distant plane that closes the perspective. Both in art, photography, film, this complete picture becomes a nuance of reality. Defined as a result of most of the time unscheduled, the background that generates the background stimulates the recomposition of the secondary plan by capitalizing on the architectural specificity. Frequently, in this recomposition, we identify parts of an assembly based on the cognizable elements. The incursion in the secondary planes operates visually trying to determine the spatial and temporal coordinates on which the master plan is completed.

The old cities, unitary by degree of detail, were characterized by a watermark of features that the new agglomerations suffocated. Proza currently identifies architectural detail in detail, seen beyond the rules of composition. Descriptions speak of “the detail beyond us”, the detail always perceived later. The cities of Italo Calvino (Invisible Cities, 1972), although from a fantastic world, have many correspondences in contemporary backgrounds. Horizontal silhouettes interrupted by towers, labyrinthine passages, refer to universal frames in which the architectural detail triggers multiple interpretations. In competition, there are the cities dominated by human figures, cities of “ugly people” with the forefront of force that tells the importance of any background, but which talks about people as a significant detail of architecture.

We are often tempted to ignore the details, triggering the abstraction of the reality that surrounds us. In this context, awareness of the projections of alternative reality, the updating of the second plan, may then lead to reactions that overturn the original order. This case, where the background becomes stronger than the foreground through detail, highlights an aspect that transcends scale issues, describing architecture as a sum of events, and multiple realities.

Arhitectura Magazine website: http://arhitectura-1906.ro/2011/06/blow-up/.

  •  
  •  
  • 5
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    5
    Shares

One thought on ““Blow-up” on Arhitectura Magazine 2011, Bucharest, Romania

  1. I like it a lot the focus on the detailed images from city views. I was also visiting Ankara many years ago as a reporter for a local newspaper. interesting analogies related to the Antonioni Blow-up movie. great work you’ve done here, keep walking.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *